Posted on Leave a comment

In 1989, pe 16 decembrie a izbucnit la Timisoara revolutia ce avea sa conduca la plecarea „tovarasului” Nicolae Ceausescu impreuna cu regimul comunist aflat la carma Romaniei. La inceput, a avut loc o miscare populara de protest contra mutarii cu forta a unui pastor reformat, László Tőkés. Ca protest, enoriasi si simpli trecatori au format o mare de oameni in fata parohiei acestuia.

Scurt timp mai apoi, protestul a fost metamorfozat intr-unul contra intregului sistem scandandu-se pentru prima oara lozinci anticomuniste. Amploarea miscarii a adunat rapid multe mii de cetateni revolutionari in centrul municipiului.

In 17 decembrie, lumea s-a strans iarasi in centrul orasului  Timisoara. Avertizat ca revolta timisoreana n-a fost inabusita,  Nicolae Ceausescu a ordonat a se deschide foc contra manifestantilor, ordinul fiind mai apoi indeplinit, incepand sa cada primele victime ale Revolutiei de la Timisoara.

In 1989, pe 20 decembrie orasul Timisoara s-a declarat „primul oras liber de comunism” din Romania, dupa confruntari sangeroase ce au avut ca rezultat peste o mie de morti carora s-au adaugat alte mii de raniti. Evenimentele acestea au dus la doborarea regimului comunist peste o saptamana.

Schimbarile ce s-au produs in clasa politica au avut ca si consecinta noi proteste ale timisorenilor, actiuni care au culminat, in martie 1990, cu redactarea acelei foarte controversata „Proclamatie de la Timisoara”. Cerintele timisorenilor au fost sintetizate in faimosul „punct 8” al proclamatiei, care prevedea ca fostii activisti ai defunctului PCR sa nu isi mai poata depune candidatura la functiile publice din stat. Insa acest punct nu a fost niciodata pus in aplicare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *